Program Electoral Sebastian-Constantin Popescu – Candidat la Președinția României 2025

România are nevoie de un președinte care să fie aproape de oameni, nu de interesele politice. Un lider care să unească, nu să dezbine, care să inspire, nu să manipuleze. Candidez la Președinția României pentru că știu că merităm mai mult.

România are nevoie de mai mult decât promisiuni. Are nevoie de dreptate, echilibru, educație, muncă și răsplată, așa cum se cuvine într-o țară demnă și responsabilă. Pornind de la aceste valori fundamentale, îmi asum, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, un program de țară care pune ROMÂNUL în centrul deciziei, iar adevărul și fapta în centrul guvernării morale.

Funcția prezidențială, potrivit Constituției României, nu este una de putere absolută, ci de echilibru, garant al suveranității, al respectării Constituției, al demnității naționale și al interesului public. Președintele nu guvernează, dar are obligația de a veghea, de a media, de a reprezenta și de a trage un semnal de alarmă atunci când statul își uită rostul.

Programul meu de țară pornește de la șase deziderate simple, dar esențiale:

• După faptă și răsplată– fiecare român să simtă că trăiește într-un stat al echității, în care legea se aplică tuturor, iar meritul este răsplătit, nu marginalizat.
• Dreptate– un stat care protejează cetățeanul, nu-l umilește. O justiție care nu se lasă intimidată politic.
• Educație– prioritate națională, nu subiect de campanie. O Românie educată înseamnă o Românie liberă.
• Muncă– garantul demnității individuale și colective. Fără muncă cinstită, nu există progres real.
• Evoluție– modernizarea statului, a instituțiilor, a mentalităților. Un stat în pas cu vremurile, dar fidel valorilor sale.
• Răsplată– nu pomeni, nu favoruri, ci recunoaștere a contribuției fiecărui cetățean la destinul comun al acestei națiuni.

Candidez pentru că România are nevoie de un președinte care să-i redea direcția, curajul și vocea. De un lider care nu tace când sistemul devine toxic și nu se înclină când interesele de partid prevalează în fața interesului național. Un președinte care respectă Constituția, dar mai ales oamenii care o susțin prin votul și încrederea lor.

Un președinte care inspiră încredere. Un stat care oferă dreptate.

În România de astăzi, nu lipsa resurselor este cea mai profundă rană a societății, ci pierderea încrederii. Românii nu mai cred în instituțiile care ar trebui să-i protejeze. Au obosit să aștepte soluții și să primească, în schimb, promisiuni. Și-au pierdut speranța că vor găsi, dincolo de un trai decent și un loc de muncă stabil, dreptate, ascultare și respect din partea celor care conduc statul.

Ca viitor Președinte al României, îmi asum restabilirea legăturii de încredere între cetățean și instituțiile statului. Nu prin vorbe, ci prin fapte, prin transparență și implicare reală.

Românii au nevoie de un președinte:

• care ascultă, nu dictează;
• care răspunde, nu se ascunde;
• care veghează la respectarea legii, indiferent de nume, rang sau funcție;
• care nu acceptă dublul standard, ci impune un singur cod moral: cel al corectitudinii și al echității.

Președintele trebuie să fie primul exemplu de corectitudine și onestitate într-o țară care își caută repere morale.

Voi fi un președinte accesibil românilor, deschis spre dialog, conectat la realitățile lor. În mandatul meu, Președinția României nu va mai fi un turn de fildeș izolat de popor, ci o instituție care apără, protejează și intervine atunci când cetățeanul este ignorat, nedreptățit sau umilit.

Vom reclădi încrederea românilor în stat cu un nou tip de leadership – unul transparent, demn, care pune legea și omul în centrul acțiunii politice. Pentru că doar într-un stat în care cetățeanul este ascultat și respectat, democrația prinde rădăcini și prosperitatea devine posibilă.

Președintele României și rolul său în justiție – Garant al echilibrului și al dreptății

Potrivit Constituției României (articolul 94, litera d), Președintele are atribuția de a acorda grațieri individuale. Aceasta nu înseamnă că președintele intervine în justiție, dar are ultimul cuvânt într-un act de clemență cu profundă conotație morală și umanitară.

De asemenea, potrivit articolului 80 din Constituție, Președintele are rolul de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, inclusiv a sistemului de justiție, și de a media între puterile statului și între stat și societate.

Președintele nu emite hotărâri judecătorești, nu stabilește vinovății și nu controlează procurori sau judecători. Dar poate:

• Trage semnale publiceprivind deficiențe sau abuzuri din sistemul judiciar;
• Media conflicte instituționaleîntre autoritățile din domeniul justiției (ex: CSM, MJ, Parchet, instanțe);
• Propune o viziune de reformă a justiției, respectând separația puterilor în stat;
• Sprijini instituțiile care combat corupția și abuzurileprin implicare publică și susținere internațională;
• Consulta și invita la Cotroceni liderii sistemului judiciar, pentru dialog, echilibru și responsabilitate în actul de justiție.

Un angajament prezidențial: Grațierea românilor condamnați pe nedrept

În mandatul meu, în calitate de Președinte al României, voi folosi atribuția constituțională de grațiere cu maximă responsabilitate, umanitate și discernământ. Iar un prim angajament ferm este acesta:

Voi analiza cu prioritate toate cazurile în care există suspiciuni solide, rezonabile și justificate că o condamnare a fost obținută prin abuz, lipsă de probe, presiuni sau erori judiciare flagrante. Iar românii condamnați pe nedrept vor fi grațiați.

Această decizie nu este despre toleranță față de infractori. Este despre intoleranță față de nedreptate. O justiție dreaptă nu înseamnă doar să condamne vinovații, ci să protejeze nevinovații. Iar ca președinte, voi fi garantul moral al acestei diferențe fundamentale.

În plus:

• Voi propune inițierea unui mecanism independent de investigare a erorilor judiciare, similar cu modelele din state democratice consolidate;
• Voi sprijini crearea unei unități specializate în DNA/Parchetul Generalcare să analizeze abuzurile din anchete și să răspundă pentru ele;
• Voi aduce în atenția publicului și a forurilor internaționale fiecare caz în care un român este condamnat fără dovezi solide, cu probe fabricate sau prin presiuni politice.

O justiție care inspiră încredere, nu frică

Românii nu mai trebuie să trăiască cu teama că pot fi victime ale unor dosare fabricate sau decizii părtinitoare. Nu putem construi o țară dreaptă cu o justiție nedreaptă. Ca Președinte al României, voi fi vocea celor care nu au avut niciodată șansa să fie auziți și scutul celor care au fost abuzați în tăcere.

Dreptatea nu se cere. Dreptatea se face.

Înființarea Consiliului Președinților României

Un for de consultare instituțională, memorie strategică și respect pentru demnitatea statului român

În calitate de viitor Președinte al României, îmi asum inițiativa de a înființa Consiliul Președinților României, un organ consultativ onorific, fără putere decizională, format din toți foștii președinți în viață ai României.

Scopul Consiliului este de a asigura:

• un cadru de dialog permanentîntre Președintele în funcție și foștii șefi de stat,
• continuitatea memoriei instituționalela nivelul celei mai înalte funcții în stat,
• și valorificarea experienței acumulate în exercitarea mandatului prezidențial, indiferent de contextul politic, de opiniile publice sau de eventuale controverse.

Principiile care guvernează acest Consiliu:

• Respectul instituționalfață de funcția prezidențială, nu față de omul politic;
• Consultarea în momente cheiepentru politica externă, securitatea națională sau crize majore;
• Neutralitatea politică: nicio decizie, declarație sau inițiativă comună a Consiliului nu are caracter politic partinic;
• Transparența și responsabilitatea: întâlnirile Consiliului pot avea componente publice sau secrete, în funcție de natura subiectelor abordate.

Structura și funcționare:

• Consiliul se reunește o dată pe lunăsau ori de câte ori Președintele în funcție solicită, la Palatul Cotroceni.
• Participarea este voluntară, onorifică, fără remunerație sau privilegii speciale.
• Secretariatul tehnic este asigurat de Administrația Prezidențială, iar concluziile pot fi comunicate public sub forma unui comunicat prezidențial.

Deoarece Președintele are atribuții de mediere și reprezentare (Art. 80 și Art. 91 din Constituție), iar Administrația Prezidențială are libertate în organizarea structurilor consultative interne, Consiliul Președinților României poate fi înființat prin decret prezidențial, în baza unei decizii administrative interne a instituției.

În paralel, voi solicita Parlamentului să adopte un proiect de lege care să recunoască oficial acest for consultativ, consolidând astfel respectul față de funcția prezidențială în ansamblul său, nu doar față de persoana care o ocupă temporar.

De ce este necesar acest Consiliu?

Pentru că România are nevoie de stabilitate, maturitate și memorie instituțională. Este timpul să ne inspirăm din modelele unor state consolidate democratic, unde experiența trecutului este ascultată, nu ignorată, și unde fostele capete ale statului contribuie, prin cuvânt și prudență, la prezentul națiunii.

Acest Consiliu nu va rescrie istoria, dar poate construi viitorul cu mai multă înțelepciune.

EDUCAȚIA – TEMELIA UNEI ROMÂNII DEMNE ȘI PUTERNICE

„Cine are carte, are parte” nu este doar un proverb românesc, ci un adevăr care trebuie să redevină politică de stat. În viziunea mea, educația nu este o cheltuială, ci cea mai rentabilă investiție pe care România o poate face pentru viitorul ei.

Potrivit Constituției României, Președintele nu gestionează direct sistemul educațional, însă are un rol fundamental în promovarea valorilor naționale, garantarea interesului public și coagularea marilor priorități strategice ale statului. Educația este, fără îndoială, una dintre ele.

Ca Președinte al României, îmi asum un rol activ de promotor, susținător și garant moral al reformei educației. Voi folosi influența funcției prezidențiale pentru a plasa educația în centrul deciziilor publice, iar în acest sens, programul meu include:

1. Inițiativă prezidențială: Bursele „România Educată cu Adevărat”

În fiecare lună, Administrația Prezidențială va acorda 1.000 de burse educaționale, oferite:

• elevilor și studenților cu rezultate excepționale,
• tinerilor care provin din medii defavorizate, dar dovedesc motivație, caracter și potențial.

Aceste burse vor avea un dublu rol: sprijin financiar și recunoaștere publică. Vor fi acordate transparent, meritocratic, și vor reprezenta un semnal clar că România își susține viitorul cu responsabilitate.

2. Promovarea educației ca prioritate națională

Voi susține și încuraja:

• Creșterea bugetului educației la minim 6% din PIB;
• Programe de combatere a abandonului școlarîn zonele vulnerabile;
• Parteneriate între școală și piața muncii;
• Sprijinirea educației duale și a învățământului tehnic;
• Atragerea profesorilor valoroși în sistem prin stabilitate, prestigiu și salarizare corectă;
• Un dialog anual la Palatul Cotrocenicu tinerii, elevii, studenții și dascălii – pentru a asculta direct de la sursă problemele reale ale sistemului.

3. Un pact național pentru educație

Ca președinte, voi iniția un Pact Național pentru Educație, semnat de toate partidele parlamentare, sindicate, organizații civice și academice, care să garanteze stabilitatea reformelor pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale.

Educația este libertate. Este putere. Este cea mai bună formă de apărare a unei națiuni. Iar eu îmi asum să fiu președintele care nu doar vorbește despre educație, ci o protejează, o susține și o transformă în prioritate de stat.

Respectarea voinței poporului: aplicarea referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari

În calitate de Președinte al României, voi solicita Parlamentului, prin consultări directe cu liderii tuturor partidelor parlamentare, modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, în scopul punerii în acord a legislației cu rezultatul Referendumului Național din 2009, validat de Curtea Constituțională.

Prin acel referendum, românii au decis, cu o majoritate covârșitoare, două lucruri fundamentale:

• Parlament unicameral– opțiune care va necesita o modificare constituțională ulterioară;
• Reducerea numărului de parlamentari la maximum 300– măsură care poate fi aplicată imediat prin revizuirea legii electorale.

Norma de reprezentare propusă:

Pentru a reflecta corect voința populară și a asigura o reprezentare echitabilă:

• 1 deputat la 100.000 de locuitori
• 1 senator la 200.000 de locuitori

Această formulă va permite adaptarea numărului total de parlamentari la evoluția demografică și va conduce la un Parlament mai suplu, mai eficient și mai apropiat de cetățeni.

Modificările legislative vizate:

Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 – va fi modificat astfel:

„Numărul deputaților se stabilește prin aplicarea normei de reprezentare de un deputat la 100.000 de locuitori din populația stabilă a României, potrivit ultimului recensământ oficial.”

Art. 5 alin. (3) – va fi modificat astfel:

„Numărul senatorilor se stabilește prin aplicarea normei de reprezentare de un senator la 200.000 de locuitori din populația stabilă a României.”

Justificare: De ce trebuie aplicat acest referendum?

• Pentru că este expresia directă a suveranității naționale(art. 2 din Constituție);
• Pentru că orice vot exprimat la referendum are valoare juridică și politică obligatorie;
• Pentru că un Parlament cu mai puțini membri înseamnă costuri mai mici, eficiență mai mare și încredere sporităîn clasa politică;
• Pentru că președintele este garantul respectării Constituției și al democrației– și nu poate ignora un vot popular valid.

Un președinte cu respect pentru popor nu ignoră voința lui, ci o pune în aplicare. Iar eu, ca viitor președinte al României, mă angajez să fiu vocea acelui referendum pe care clasa politică l-a ținut în sertar prea mult timp.

Capitol special în programul de țară: România fără droguri – Apărarea generațiilor viitoare

1. Declanșarea unei Strategii Naționale Anti-Drog sub egida Președinției României

Ca președinte, voi iniția și coordona, în parteneriat cu Guvernul, Parlamentul, DIICOT, Ministerul Sănătății și organizațiile societății civile, o strategie națională interinstituțională de luptă împotriva consumului și traficului de droguri. Aceasta va include:

• Acțiuni coordonate de prevenție, educație, tratament și combatere;
• Campanii naționale de informare în școli, media și comunități;
• Consolidarea cadrului legislativ pentru pedepsirea severă a traficanților și rețelelor de distribuție;
• Introducerea conceptului de „toleranță zero pentru droguri în proximitatea școlilor, liceelor și universităților”.

2. Consiliul Prezidențial pentru Combaterea Drogurilor

Înființarea unui Consiliu Consultativ Prezidențial Anti-Drog, format din:

• procurori anti-mafia,
• psihologi, educatori, părinți,
• ONG-uri de prevenție și recuperare,
• reprezentanți ai Poliției și DIICOT.

Rolul acestuia va fi să analizeze lunar situația națională, să propună măsuri legislative și să vegheze la coerența politicilor naționale antidrog.

3. Pact Național pentru Protejarea Tinerilor

Inițierea unui Pact Național între partide, instituții, Biserică și societate civilă pentru combaterea dependenței de droguri – similar cu Pactul pentru Educație.

Scopul: România devine țara cu cel mai ferm angajament din Europa împotriva drogurilor.

4. Prevenție prin educație – lecții obligatorii despre efectele drogurilor

Voi susține introducerea, prin colaborare cu Ministerul Educației, a unei materii opționale cu caracter formativ în gimnaziu și liceu:

„Viața reală: despre droguri, decizii și libertate” – cu mărturii reale, psihologi și educatori implicați.

5. Sprijin pentru centre de tratament și reintegrare

Voi milita pentru finanțarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare psihologică pentru tineri, în fiecare județ. Astăzi, mulți tineri sunt lăsați pradă dependenței fără sprijin instituțional.

6. Securitate publică: intensificarea operațiunilor antidrog

Ca președinte, voi cere Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să declare lupta contra drogurilor ca prioritate strategică de securitate națională și să mobilizeze resursele statului în combaterea rețelelor de trafic intern și transfrontalier.

Concluzie: Un stat care nu-și apără tinerii, nu are viitor

Drogurile sunt o armă tăcută care distruge familii, tineri, comunități întregi. Nu putem tolera indiferența sau pasivitatea. Ca președinte, îmi asum să transform România într-o țară care protejează, tratează și pedepsește – cu fermitate, umanitate și viziune.

Nu vom lăsa o generație întreagă să fie îngropată în prafuri. România trebuie să aleagă viața.

SĂNĂTATE PUBLICĂ – O PRIORITATE NAȚIONALĂ, NU UN LUX

Potrivit Constituției României, statul este obligat să garanteze dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34). Deși Președintele nu conduce sistemul sanitar, el are datoria de a veghea la funcționarea corectă a autorităților publice și de a fi un apărător al interesului național, în special când vine vorba de sănătatea oamenilor.

Românii au dreptul la un sistem de sănătate eficient, modern și echitabil, nu la promisiuni fără acoperire. Sănătatea nu este o cheltuială – este o investiție strategică în forța și viitorul națiunii.

Ca Președinte al României, îmi asum următoarele măsuri concrete:

Inițierea Pactului Național pentru Sănătate, semnat de toate partidele, sindicatele din sănătate și societatea civilă, pentru a garanta finanțarea predictibilă și stabilă a sistemului sanitar, indiferent de guverne și crize politice.

Crearea Consiliului Prezidențial pentru Sănătate Publică, un for consultativ format din medici, manageri de spitale, cercetători și pacienți, care va monitoriza sistemul și va formula recomandări periodice adresate Guvernului și Parlamentului.

Lansarea Programului Național „Spitale pentru Viață”, care va include:

Construirea a 3 spitale regionale de excelență (Nord-Est, Sud și Vest);

Modernizarea accelerată a 25 de spitale județene și municipale;

Dotarea cu tehnologie digitală (dosar medical electronic, telemedicină, monitorizare la distanță).

Susținerea înființării centrelor mobile de diagnostic în zonele rurale și greu accesibile – echipe medicale care merg la pacient, nu pacientul care așteaptă ani în șir un consult.

Sprijinirea programelor de prevenție și educație medicală, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, pentru reducerea bolilor cronice și salvarea vieților prin informare corectă.

Creșterea atractivității carierei medicale în România, prin campanii naționale și inițiative prezidențiale dedicate păstrării medicilor în țară.

Sănătatea românilor nu mai poate fi tratată superficial. Voi fi un președinte care înțelege că viața și sănătatea fiecărui cetățean sunt o prioritate supremă. Voi ridica vocea românilor abandonați de un sistem bolnav și voi mobiliza instituțiile pentru a transforma medicina dintr-un coșmar birocratic într-un serviciu public accesibil, uman și profesionist.

Pentru că fără sănătate, nu există muncă, educație, demnitate sau viitor.

Jocurile Președintelui – Olimpiada României pentru toți

În calitate de viitor Președinte al României, îmi asum angajamentul de a încuraja și susține sportul de masă ca formă de dezvoltare personală, coeziune socială și sănătate publică. Cred în sport nu doar ca performanță, ci ca model de viață, disciplină și caracter.

Ce sunt Jocurile Președintelui?

Jocurile Președintelui vor fi o competiție sportivă națională anuală, organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, la care pot participa toți cetățenii români, indiferent de vârstă, statut sau condiție fizică.

Această competiție va deveni un simbol al unității, fair-play-ului, implicării și bucuriei de a trăi prin mișcare, un adevărat festival național al sportului pentru toți.

Obiectivele Jocurilor Președintelui:

• Promovarea sportului de masăși combaterea sedentarismului și obezității;
• Cultivarea spiritului de competiție, disciplină și respectîntre generații;
• Recunoașterea performanței și meritului în afara elitismului sportiv profesional;
• Implicarea comunităților locale și a școlilorîn mișcarea sportivă națională;
• Crearea unui cadru anual de sărbătoare sportivă națională, deschis tuturor.

Disciplinele din Jocurile Președintelui (12 sporturi):

1. Atletism
2. Tenis de câmp
3. Natație
4. Fotbal
5. Gimnastică
6. Handbal
7. Scrimă
8. Tenis de masă
9. Oină (sport tradițional românesc)
10. Canotaj
11. Volei
12. Judo

Cum va funcționa competiția

• Se vor organiza etape locale, județene, regionale și naționale, coordonate de un Comitet Național pentru Jocurile Președintelui, în parteneriat cu Ministerul Sportului, federațiile de specialitate și autoritățile locale.
• Participarea va fi gratuită și deschisă: cu secțiuni pentru copii, tineri, seniori și chiar veterani.
• Competiția finală națională se va desfășura anual, în prezența Președintelui României, cu premiere, diplome și recunoaștere publică a tuturor finaliștilor.
• Se va înființa și Trofeul Președintelui, oferit anual celei mai mobilizate comunități locale.

De ce sportul? De ce acum?

Pentru că sportul cizelează caractere, formează oameni puternici, stimulează performanța și creează comunități sănătoase. Este antidotul pentru multe dintre problemele actuale: sedentarism, violență, alienare socială, lipsa disciplinei și a spiritului de echipă.

„Într-un corp sănătos, o țară sănătoasă.”

Un președinte care încurajează mișcarea este un președinte care investește în viitor

Jocurile Președintelui vor fi moștenirea anuală a unei viziuni în care sportul nu e doar spectacol sau elitism, ci dreptul fiecărui român la bucuria mișcării și a competiției cinstite.

Unirea României cu Republica Moldova – Un ideal național, un obiectiv prezidențial

Unirea României cu Republica Moldova nu este doar o temă istorică sau emoțională, ci un deziderat legitim, democratic și strategic, pe care mi-l asum ca obiectiv major al mandatului meu de Președinte al României.

În calitate de șef al statului, garant al suveranității și al integrității naționale, voi acționa cu determinare, diplomație și viziune pentru a reconstrui România Mare – în spiritul unității, identității și demnității naționale.

Unificarea celor două state românești: o construcție istorică în pași concreți

1. Inițierea unei Strategii Prezidențiale pentru Reunificare Națională

Imediat după preluarea mandatului, voi propune elaborarea unei Strategii naționale pentru Reunirea României cu Republica Moldova, care să includă:

• dezvoltarea unei infrastructuri comune(autostrăzi, căi ferate, interconectare energetică și digitală);
• armonizarea legislației, a educației și a spațiului cultural;
• crearea unui cadru diplomatic, constituțional și internaționalpentru realizarea pașnică și democratică a unirii.

2. Un Consiliu Prezidențial pentru Reunificare, format din istorici, juriști, economiști, diplomați și reprezentanți ai societății civile din ambele state, care va consilia Președintele în acest proces istoric.
3. Inițierea unui referendum consultativ în România și Republica Moldovapentru validarea democratică a voinței populare privind reunificarea.
4. Dialog constant la nivel înalt cu Președintele Republicii Moldova și autoritățile de la Chișinău, în spiritul respectului reciproc, fără presiuni, dar cu determinare frățească.

Argumente pentru Reunire

• Identitate comună: aceeași limbă, istorie, cultură, credință;
• Sprijin masiv al populațieiîn ambele state pentru unire (conform sondajelor recente);
• Reunirea ar întări România pe plan internațional, economic și geopolitic;
• Republica Moldova ar beneficia de sprijin european accelerat și de securitate garantatăprin apartenența la UE și NATO.

Un proiect național, nu doar politic

Unirea nu este o misiune de campanie electorală. Este un proiect de țară, care depășește un mandat sau un om politic. De aceea, voi cere tuturor forțelor democratice responsabile să sprijine acest proces în mod transparent, etapizat și deschis tuturor cetățenilor.

Concluzie: România Mare este România Dreaptă

În 1918, am arătat lumii că o națiune unită este o națiune respectată. Astăzi, putem face istorie din nou – nu prin forță, ci prin demnitate, fraternitate și voință democratică.

Unirea cu Republica Moldova nu este doar posibilă. Este necesară. Este legitimă. Și este datoria generației noastre să o înfăptuiască.

România Mare este România Viitorului. Iar eu voi fi președintele care își pune semnătura și inima pe acest ideal.

România – un membru loial și activ al Uniunii Europene și NATO

În mandatul meu de Președinte, România va rămâne ferm angajată în cadrul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice (NATO). Această opțiune strategică este ireversibilă și vitală pentru prezentul și viitorul țării noastre.

România este astăzi mai sigură, mai stabilă și mai conectată la valorile democratice europene datorită acestor două mari alianțe. Apartenența la UE și NATO nu este doar o alegere geopolitică, ci o ancoră de civilizație, o garanție a păcii, a suveranității și a dezvoltării durabile.

Avantajele apartenenței la NATO

• Securitate colectivă:NATO asigură protecția României în fața oricărei amenințări externe. Într-o lume instabilă, articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic (un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor) reprezintă cea mai solidă garanție de apărare.
• Modernizarea armatei:România a beneficiat de investiții semnificative în apărare și tehnologie militară, contribuind la creșterea capacităților proprii.
• Parteneriate strategice:Apartenența la NATO consolidează relațiile României cu aliați puternici și ne permite să fim parte activă la deciziile globale de securitate.
• Sprijin în situații de criză:NATO oferă suport operațional, logistic și umanitar în caz de dezastre naturale, pandemii sau crize regionale.

Avantajele apartenenței la Uniunea Europeană

• Fonduri europene pentru dezvoltare:România a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru infrastructură, educație, sănătate, agricultură și IMM-uri.
• Piață unică europeană:Oferă acces la o piață de peste 450 de milioane de consumatori, facilitând exporturile și investițiile în țară.
• Libera circulație:Cetățenii români pot călători, munci, studia sau trăi oriunde în UE fără restricții – un drept valoros pentru milioane de români.
• Protecția drepturilor și statul de drept:Apartenența la UE impune respectarea standardelor democratice, oferind un cadru de monitorizare și echilibru în fața abuzurilor de putere.
• Sprijin pentru Republica Moldova:România poate susține mai eficient parcursul european al Republicii Moldova din poziția de stat membru UE.

România trebuie să fie un membru activ, nu pasiv

În mandatul meu, România nu va sta pe margine în aceste structuri. Vom avea o voce fermă și demnă în Consiliul European și în deciziile strategice NATO. Ne vom apăra interesele naționale, vom promova proiectele noastre regionale și vom cere respect egal din partea tuturor partenerilor noștri.

UE și NATO sunt pilonii modernității și ai siguranței noastre. Nu vom permite niciodată ca România să se întoarcă în izolare, sub influențe obscure sau ideologii periculoase pentru stabilitatea internă.

Reforma fiscală – stabilitate, predictibilitate și sprijin real pentru economia românească

Deși Președintele României nu are atribuții directe în elaborarea Codului fiscal sau în administrarea bugetului național, Constituția îi conferă rolul de garant al bunei funcționări a autorităților publice și de promotor al interesului național (Art. 80).

În calitate de viitor Președinte, îmi asum un rol activ în medierea, inițierea dialogului și impulsionarea unei reforme fiscale reale, care să sprijine dezvoltarea economică, să asigure echitate socială și să redea încrederea antreprenorilor în statul român.

Principiile unei reforme fiscale moderne, asumate la nivel prezidențial:

• Stabilitate și predictibilitate legislativă – niciun antreprenor nu poate planifica afacerea sa într-un haos fiscal. Voi propune Parlamentului și Guvernului adoptarea unei „legislații fiscale cu valabilitate minimă de 3 ani”, pentru a garanta predictibilitatea.

• Consultare publică reală și transparentă – voi cere ca orice modificare fiscală să fie dezbătută cu mediul de afaceri, sindicatele și societatea civilă, sub coordonarea Consiliului Prezidențial pentru Dialog Economic, pe care îl voi institui.

• Simplificare și digitalizare – voi încuraja și sprijini inițiativele pentru reducerea birocrației fiscale, digitalizarea ANAF și dezvoltarea unei platforme unice de raportare și plată pentru toți contribuabilii.

• Reducerea poverii fiscale asupra muncii – voi susține scăderea taxării pe salarii, în special pentru angajații cu venituri mici și medii, pentru a stimula ocuparea și a combate economia informală.

• Stimulente pentru capitalul românesc și IMM-uri – voi promova politici fiscale diferențiate, care să sprijine întreprinderile mici și mijlocii, start-up-urile, producătorii locali și inovația autohtonă.

• Combaterea evaziunii fiscale și a economiei subterane – voi cere Guvernului și Parlamentului măsuri ferme, digitale și eficiente pentru eliminarea marilor circuite de fraudă fiscală și protejarea contribuabililor corecți.

Rolul Președintelui: mediator și garant al încrederii în stat

Ca președinte, voi convoca periodic consultări cu patronatele, camerele de comerț, mediul academic, băncile și IMM-urile, pentru a evalua impactul legislației fiscale și a propune soluții consensuale.

Voi solicita Parlamentului și Guvernului semnarea unui Pact Național pentru Stabilitate Fiscală, un document asumat de toate partidele parlamentare, care să garanteze că fiscalitatea nu va mai fi folosită ca instrument politic de campanie sau experiment de laborator.

O Românie modernă are nevoie de o fiscalitate care încurajează, nu pedepsește, care sprijină inițiativa și construiește încredere între stat și contribuabil.

Eu voi fi președintele care pune economia reală pe masa deciziei prezidențiale. Nu pot emite legi fiscale, dar pot crea cadrul pentru o reformă coerentă, durabilă și adaptată nevoilor României moderne.

Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate – un for de echilibru, dialog și responsabilitate națională

Pentru ca România să aibă o economie sănătoasă și o politică fiscală stabilă, este nevoie de un cadru de dialog real între stat, antreprenori, specialiști și contribuabili. În calitate de Președinte al României, voi înființa, prin decizie prezidențială, Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate, un for consultativ permanent dedicat reformelor economice și fiscale sustenabile.

Rolul Consiliului:

• Evaluarea impactului economic al măsurilor fiscaleadoptate de Guvern și Parlament;
• Promovarea de soluții strategicepentru o fiscalitate echitabilă, predictibilă și favorabilă investițiilor;
• Formularea de recomandări oficiale către decidenții politici, bazate pe consultări transparente cu mediul economic, academic și instituțional;
• Monitorizarea gradului de stabilitate fiscală și de încredere economicăla nivel național și internațional;
• Crearea unei punți reale între administrația prezidențială și economia reală.

Structura Consiliului:

Consiliul va fi format din:

• economiști de prestigiu,
• antreprenori reprezentativi,
• lideri de sindicate și patronate,
• reprezentanți ai IMM-urilor,
• analiști fiscali și foști miniștri de finanțe,
• reprezentanți ai Camerei de Comerț, ANAF, BNR și ai mediului universitar.

Președintele României va prezida ședințele semestriale ale Consiliului și va utiliza concluziile pentru a propune direcții strategice în politicile fiscale și economice ale statului.

Obiectivul final: o Românie cu o economie funcțională, prietenoasă și demnă

Consiliul Prezidențial pentru Economie și Fiscalitate va contribui la construirea unui mediu economic bazat pe încredere, stabilitate și responsabilitate. România are nevoie de o clasă politică ce nu legiferează haotic în materie de taxe, ci construiește pe termen lung.

Ca Președinte, voi garanta că deciziile mari în economie nu vor mai fi luate departe de realitate, ci în parteneriat cu societatea românească.

România rămâne un factor de echilibru și pace în lume. Nu trimitem trupe în Ucraina. Susținem pacea, nu războiul.

În calitate de viitor Președinte al României, Sebastian Popescu afirmă fără echivoc că România nu va trimite trupe în Ucraina sau în alte zone de conflict, pentru a alimenta războaie care nu aparțin națiunii noastre.

România este membru NATO și al Uniunii Europene, dar Președintele României are datoria de a acționa exclusiv în interesul național, nu în interesul unor agende străine. Potrivit Constituției, președintele conduce politica externă a statului, reprezintă România în plan internațional și veghează la securitatea națională.

Poziția oficială a Președintelui Sebastian Popescu:

• România nu trimite trupe în Ucraina. Nicio decizie în acest sens nu va fi luată cât timp sunt Președinte. Misiunile militare se aprobă doar dacă servesc interesul național direct, nu pentru a satisface interese geopolitice externe.

• România nu participă la escaladarea conflictului, ci la construcția păcii. Vom acționa diplomatic, umanitar și strategic pentru a susține o soluție pașnică și durabilă în Ucraina, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statului vecin.

• În privința conflictului din Fâșia Gaza și Palestina, România trebuie să aibă o voce clară pentru pace, protejarea civililor și dreptul internațional. Voi pleda pentru încetarea violențelor și relansarea dialogului diplomatic sub egida ONU și a partenerilor internaționali echilibrați.

• Diplomație activă și echilibru internațional

Ca Președinte, Sebastian Popescu se angajează să utilizeze toate canalele diplomatice pentru:

• A susține negocieri internaționale realeîn Ucraina și Palestina;
• A sprijini acțiuni umanitare și reconstrucția civilă, acolo unde este necesar;
• A menține România ca stat neutru în escaladarea militară, dar activ în construcția păcii.

„România nu este țara care trimite trupe, ci țara care trimite speranță, mediere, umanitate și echilibru. Vreau ca România să fie respectată pentru diplomația ei, nu temută pentru armata ei. Pace în Ucraina, pace în Palestina – acesta este drumul pe care îl voi susține cu toată convingerea.”
— Sebastian Popescu, candidat la Președinția României

Diplomație economică în slujba României – președintele care deschide piețe, nu doar porți

Ca Președinte al României, în cadrul mandatului meu de cinci ani, mă angajez să transform relațiile internaționale ale României într-un instrument activ pentru dezvoltarea economică națională.

În acest sens, voi efectua vizite de stat și de lucru în toate țările membre ale Organizației Națiunilor Unite cu care România are relații diplomatice, consolidând parteneriatele politice și deschizând noi oportunități economice pentru firmele românești.

Președintele României – ambasador economic al țării sale

Fiecare deplasare externă va avea o componentă economică obligatorie, nu doar una politică sau protocolară. În fiecare vizită, voi fi însoțit de delegații de oameni de afaceri români, selectați transparent, din domenii strategice (energie, agricultură, IT, industrie, turism, construcții etc.), însoțiți de reprezentanți ai camerelor de comerț și asociațiilor profesionale.

Scopul:

• promovarea firmelor românești pe piețele externe;
• facilitarea semnării de contracte comerciale și investiționale concrete;
• atragerea de investitori străini către România;
• deschiderea de noi rute comerciale și logisticepentru exporturile românești.

Diplomația economică devine politică de stat

Ca Președinte al României:

• Voi crea în cadrul Administrației Prezidențiale o Unitate pentru Diplomație Economică, care să identifice oportunități comerciale în fiecare țară și să sprijine mediul de afaceri românesc;
• Voi solicita Guvernului și MAE să prioritizeze, în misiunile diplomatice, rolul de promotor economic activ– nu doar reprezentare simbolică;
• Voi organiza anual, la Palatul Cotroceni, Forumul Economic al României cu partenerii internaționali, pentru a stimula contactul direct între investitori, antreprenori și decidenți politici.

România nu mai trebuie să stea la coada comerțului global. Avem resurse, avem produse, avem inteligență – ne lipsește doar curajul și voința de a ne promova.

Voi fi un președinte care nu doar semnează tratate, ci aduce contracte. Nu doar construiește relații, ci deschide piețe. Nu doar reprezintă România, ci o dezvoltă.
Diplomația românească trebuie să devină o locomotivă economică, iar eu voi fi primul președinte care o va conduce în această direcție.

Numiri prezidențiale bazate pe merit, nu pe interese

În conformitate cu art. 94 lit. c) și art. 100 din Constituția României, Președintele are atribuții clare în ceea ce privește numirea unor înalți funcționari publici, magistrați, ambasadori, membri ai unor autorități independente, precum și a altor demnitari ai statului.

În mandatul meu, fiecare persoană propusă sau numită cu semnătura Președintelui României va trebui să îndeplinească patru criterii fundamentale, non-negociabile:

1. Competență profesională dovedită– rezultate clare, experiență reală și excelență în domeniul de activitate;
2. Seriozitate și caracter– integritate personală, conduită etică și responsabilitate publică;
3. Loialitate față de statul român, Constituție și poporul român– nu față de partide, grupuri de interese sau lideri politici;
4. Neimplicare în scandaluri de corupție sau conflicte de interese– toleranță zero pentru impostură și discreditarea funcției publice.

Funcțiile publice nu sunt răsplată, ci responsabilitate

În calitate de Președinte, nu voi accepta ca aceste funcții să fie folosite ca monedă de schimb politic sau recompensă pentru loialități de partid. România are nevoie de oameni demni, nu de oameni ai sistemului.

De aceea, înaintea fiecărei numiri sau aviz prezidențial:

• voi cere evaluări profesioniste,
• voi solicita puncte de vedere ale societății civile și ale instituțiilor relevante,
• și voi aplica filtrul moral și constituționalal Președintelui.

Funcțiile importante ale statului trebuie să fie ocupate de cei mai buni dintre noi, nu cei mai obedienți. Ca Președinte, voi restabili încrederea în instituții tocmai prin calitatea și moralitatea celor care le conduc.

Voi semna doar acele numiri care reflectă respectul față de România și față de români.

„Ziua Președintelui cu Poporul” – audiențe publice săptămânale transmise live

Pentru că Președintele României trebuie să fie aproape de oameni, nu izolat într-un birou, mă angajez ca în fiecare săptămână, o zi întreagă – de la ora 8:00 dimineața până seara – să o dedic exclusiv audiențelor publice, deschise tuturor românilor care doresc să-și exprime problemele, nedreptățile sau propunerile direct în fața Președintelui.

Aceste audiențe vor fi organizate în cadrul Administrației Prezidențiale și vor fi transmise live pe site-ul Președinției, ca dovadă de transparență, încredere și respect față de poporul român.

Obiectivele acestui demers:

• Să redau oamenilor sentimentul că Președintele le aparține, nu sistemului;
• Să ascult direct vocea cetățeanului simplu, dincolo de filtrele instituționale;
• Să intervin prompt, acolo unde atribuțiile constituționale îmi permit, pentru a semnala nedreptăți, abuzuri sau disfuncționalități în stat;
• Să transmit un mesaj de normalitate: funcția de președinte nu este un privilegiu, ci o datorie în slujba românilor.

Cum vor funcționa audiențele publice:

• Se va lansa o platformă de programare online, accesibilă tuturor cetățenilor, pe site-ul Administrației Prezidențiale;
• Audiențele vor avea loc în fiecare zi de [ex. marți], între orele 08:00 – 20:00;
• Problemele relevante vor fi transmise instituțiilor competente, cu termen de răspuns monitorizat de către Cabinetul Prezidențial pentru Relația cu Cetățeanul;
• Audiențele vor fi parțial transmise live, cu respectarea dreptului la intimitate și a consimțământului participanților.

Un președinte adevărat ascultă poporul, nu doar partidele.
Prin această inițiativă, vreau să redau românilor sentimentul că nu sunt singuri și că Președintele lor nu fuge de popor, ci vine în mijlocul lui.

Ziua Președintelui cu Poporul va deveni o tradiție a unei Românii normale, în care comunicarea directă dintre cetățean și instituția supremă a statului nu este o excepție, ci o regulă.

1 Decembrie – Ziua României și a fiecărui român. O zi de bucurie, nu doar de ceremonie.

În calitate de viitor Președinte al României, îmi asum transformarea Zilei Naționale de 1 Decembrie într-o sărbătoare națională vie, deschisă, dedicată poporului român, nu doar unei elite politice adunate în tribune oficiale.

1 Decembrie trebuie să fie o zi a bucuriei, a apartenenței, a demnității de a fi român, nu doar o comemorare solemnă. Istoria nu trebuie doar onorată în discursuri, ci trăită cu inimă deschisă, în stradă, în comunități, în familie.

Cum va arăta România pe 1 Decembrie, sub președinția mea

📍 Ziua Porților Deschise la Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Guvern, ministere și marile instituții publice – pentru ca românii să își cunoască statul, să intre, să viziteze, să simtă că aparțin.

🎶 Concerte gratuite în piețele centrale din toate marile orașe, cu artiști români din toate generațiile și genurile – de la muzică populară la rock, de la folk la simfonic.

🍲 Mese publice tradiționale, oferite în spiritul generozității și ospitalității românești – pentru ca ziua să fie trăită și gustată împreună, de toți românii, indiferent de vârstă sau statut social.

🎡 Activități civice și culturale pentru copii și tineri – parade, expoziții interactive, jocuri, ateliere de istorie vie, lecții deschise despre România.

🎥 Transmisiuni live din toate colțurile țării, care să arate că România trăiește, zâmbește și se bucură împreună, în aceeași zi.

1 Decembrie – o zi în care statul coboară între oameni, nu se ridică deasupra lor

Voi propune un Proiect Național de Sărbătoare Participativă, coordonat de Administrația Prezidențială, în parteneriat cu Parlamentul, Guvernul, autoritățile locale și ONG-uri culturale, pentru ca această zi să nu mai fie doar o paradă și un discurs, ci un moment de comuniune între români.

România nu trebuie doar comemorată. România trebuie sărbătorită!

Pe 1 Decembrie, vreau ca fiecare român, oriunde s-ar afla, să simtă că este Ziua lui, nu doar a unui stat rece sau a unei instituții.
Ziua Națională trebuie să fie o declarație de iubire față de poporul român.
Iar eu voi fi președintele care face din ea sărbătoarea tuturor inimilor românești.

România – o țară în care fiecare om contează. O țară a libertății, demnității și păcii între oameni

În calitate de Președinte al României, voi garanta cu toată responsabilitatea funcției mele respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean, așa cum sunt ele consacrate în Constituția României și în tratatele internaționale privind drepturile omului.

România trebuie să devină cu adevărat o țară binecuvântată, o Grădină a Maicii Domnului în care toți oamenii trăiesc în liniște, respect, credință, libertate și bunăstare.

Viziunea mea de președinte: o Românie în care toți oamenii sunt protejați

• Voi apăra libertatea de exprimare ca fundament al democrației. Fiecare român are dreptul să vorbească liber, să scrie, să creeze și să participe la viața publică fără teamă sau cenzură.

• Voi susține dreptul fiecărui om la viață privată, la intimitate, la spațiu personal neinvadat – fie că vorbim de viața de familie, de credință, de convingeri politice sau de intimitatea digitală.

• Voi garanta dreptul fiecărui român de a-și alege cu cine să-și împartă viața, în baza iubirii, respectului și libertății – fără discriminare, fără umilință, fără ură.

• Voi apăra dreptul fiecărui cetățean la orientare religioasă sau spirituală, dar și dreptul de a nu avea nicio religie – într-o Românie în care libertatea de credință e o comoară, nu un motiv de diviziune.

• Voi susține ferm dreptul la orientare sexuală și identitate de gen fără ca statul sau societatea să devină opresive, iar discriminarea de orice fel să fie tratată cu zero toleranță.
• O Românie în care ne respectăm unii pe alții, chiar dacă suntem diferiți

Nu toți românii sunt la fel – și e bine că nu sunt. În diversitate stă puterea unei națiuni vii. România nu va fi puternică atunci când vom gândi la fel, ci atunci când vom respecta dreptul celuilalt de a fi diferit.

Voi fi un președinte al tuturor românilor – fie că trăiesc la sat sau la oraș, fie că sunt ortodocși, catolici, atei, musulmani sau mozaici, fie că iubesc în tăcere sau strigă în piețe, fie că sunt bogați sau simpli.

România mea e o Românie a iubirii, nu a urii. A respectului, nu a dezbinării. A oamenilor buni, nu a intereselor meschine.

Pentru că doar într-o țară în care omul este respectat, poți avea pace, progres și binecuvântare adevărată.

Recuperarea Tezaurului României – o prioritate de mandat și de onoare națională

În calitate de Președinte al României, voi iniția și conduce demersuri diplomatice ferme, documentate și constante pentru recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, transferat în timpul Primului Război Mondial și nerestituit până în prezent.

Acest tezaur nu este doar o comoară materială, ci o parte din demnitatea istorică a statului român și o datorie de onoare față de trecutul nostru. Refuzul de a rezolva această nedreptate nu trebuie să mai fie tolerat în tăcere diplomatică.

Acțiuni concrete asumate:

• Voi convoca o comisie prezidențială de specialiști în drept internațional, istorie, diplomație și patrimoniu, care să elaboreze o strategie coerentă și susținută de negociere și presiune diplomatică.

• Voi include problema Tezaurului românesc în toate dialogurile bilaterale cu Federația Rusă, atunci când vor exista premisele de comunicare, dar și în cadrul organismelor internaționale relevante: ONU, UNESCO, Consiliul Europei.

• Voi iniția o campanie internațională de informare și sprijin, în parteneriat cu institutele culturale românești din străinătate, pentru ca întreaga lume să cunoască nedreptatea istorică comisă împotriva României.

• Voi cere sprijinul partenerilor strategici ai României pentru susținerea unei poziții ferme, dar pașnice, care să sprijine cauza noastră istorică în mod civilizat și legal.

Tezaurul nu este despre aur. Este despre dreptate.

Nu vorbim doar despre lingouri și bijuterii. Vorbim despre acte de identitate națională, documente de arhivă, sigilii de stat, obiecte culturale și valori ce țin de suveranitatea și patrimoniul unui popor.

Tăcerea nu mai este o opțiune. Recuperarea Tezaurului României este un act de demnitate națională, nu un simplu gest de revendicare patrimonială.

Voi fi președintele care nu va mai închide acest dosar în sertarul uitării. Voi spune lumii, cu fermitate și demnitate: România își cere înapoi ceea ce i se cuvine de drept. Nu ca gest de forță, ci ca gest de respect pentru istorie, suveranitate și adevăr.

Cultura – esență vie a identității românești. Sub patronajul Președintelui României

În calitate de Președinte al României, voi susține activ cultura națională, nu doar prin declarații de principiu, ci prin acțiuni vizibile, concrete și asumate. Cultura și civilizația nu sunt detalii secundare într-un stat modern – sunt coloana vertebrală a identității naționale și un simbol al demnității poporului român.

Evenimente culturale sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

Voi aduce sub Înaltul Patronaj Prezidențial o serie de evenimente culturale de tradiție, care merită să fie susținute și consolidate în anii următori. Printre acestea:

• Festivalul Internațional Cerbul de Aur– Brașov, relansat ca eveniment-fanion al scenei muzicale românești și internaționale;
• Ziua Națională a Culturii (15 ianuarie)– transformată într-o sărbătoare națională activă, cu evenimente în toate regiunile istorice;
• Festivalul George Enescu– susținut ca cel mai important brand cultural internațional al României;
• Săptămâna Patrimoniului Românesc, organizată anual, cu expoziții, spectacole și tururi culturale în marile orașe și sate istorice.

Președintele – apărătorul simbolic al culturii naționale

Voi fi un președinte prezent la marile momente culturale ale națiunii, dar și un sprijin real pentru:

• tinerii artiști români,
• scriitori, regizori, actori, muzicieni,
• managerii culturali și instituțiile din țară și diaspora.

Voi promova România prin artă, literatură, film, patrimoniu, limbă și tradiții.
Pentru că acolo unde cultura este vie, națiunea respiră liber.

România nu e doar o țară cu granițe. România este și spiritul ei.
Iar acest spirit este apărat prin artă, prin creație, prin tradiție. Voi fi un președinte care înțelege că un popor fără cultură devine ușor de manipulat, iar un stat fără respect pentru creatori își pierde identitatea.

Cultura română va fi tratată cu onoarea pe care o merită. Sub patronaj prezidențial, cu deschidere, susținere și respect.

Respect pentru seniorii României – un Centru Național pentru Demnitatea Vârstei a Treia, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

În mandatul meu de Președinte, voi crea, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, un proiect de suflet și de onoare pentru întreaga națiune:
Centrul Național pentru Sprijinul și Demnitatea Seniorilor României – un loc dedicat vârstnicilor fără aparținători, o dovadă de recunoștință pentru generațiile care au construit această țară.

Misiunea centrului: grijă, cercetare, demnitate

📍 Cazare, îngrijire și sprijin paleativ pentru bătrânii fără familie, aflați în nevoie, fără acces la servicii sau fără un acoperiș sigur.

📍 Programe de cercetare geriatrică, în parteneriat cu universități de medicină și institute de sănătate, pentru a dezvolta soluții de îmbunătățire a calității vieții la vârsta a treia – inclusiv tratamente de întinerire și recuperare funcțională.

📍 Consiliere psihologică, spirituală și socială, pentru ca bătrânețea să nu mai fie sinonimă cu singurătatea, ci cu liniștea, pacea și recunoștința.

📍 Activități culturale, recreative și intergeneraționale – pentru a readuce zâmbetul, sensul și conexiunea în viața seniorilor.

Un spațiu al omeniei, sub semnătura Președintelui

Centrul va fi amplasat într-o zonă accesibilă și va funcționa cu sprijinul statului, al partenerilor privați și al societății civile. Nu va fi doar un azil modern, ci un model de respect instituționalizat față de vârstă și față de cei care ne-au crescut și apărat.

Sub patronaj prezidențial, acest centru va deveni un simbol al solidarității românești și o punte între generații, demonstrând că România își respectă bătrânii, nu îi abandonează.

Ca Președinte, nu voi uita niciodată de seniorii României. Le datorez totul: limba, educația, libertatea.
Voi fi alături de ei până la capătul drumului, nu doar în discursuri, ci prin fapte.

Un stat care își respectă bătrânii e un stat care se respectă pe sine.

România este acolo unde trăiește fiecare român. Președintele tuturor românilor – și de acasă, și din afara granițelor.

Ca Președinte al României, voi fi și președintele românilor din diaspora. Nu doar în campanie, ci în fiecare zi a mandatului meu. Voi fi alături de ei cu respect, cu recunoștință și cu acțiuni concrete, pentru că România are nevoie și de diaspora, la fel cum diaspora are nevoie de o Românie care o respectă.

1. Numirea de ambasadori dedicați, competenți și loiali românilor

În virtutea atribuțiilor prezidențiale, voi numi ambasadori și consuli generali care nu doar reprezintă statul, ci îl onorează. Voi cere performanță, empatie și prezență activă în comunitățile românești din diaspora.

• Ambasadele și consulatele nu vor mai fi simple clădiri de protocol, ci adevărate oaze de românism, locuri vii de sprijin, informare, cultură și consiliere.
• Serviciile consulare vor fi modernizate și digitalizate, iar personalul va fi instruit în respectul față de cetățeanul român, oriunde s-ar afla.

2. Un proiect național pentru revenirea românilor acasă

România nu trebuie doar să plângă după diaspora, ci să construiască un drum real de întoarcere pentru cei care vor și pot să revină. Împreună cu Guvernul și autoritățile locale, voi iniția un Proiect Național pentru Repatrierea Demnității, care să includă:

• Facilități fiscale și logistice pentru întoarcerea în țară(locuință, educație, sănătate);
• Programe de reintegrare profesională și antreprenorială;
• Platforme online și centre de sprijin în fiecare județpentru consiliere, documente și oportunități concrete;
• Parteneriate cu firme din Româniapentru a stimula reangajarea românilor întorși din diaspora;
• Campanii de promovare a oportunităților din Româniaîn marile orașe europene unde trăiesc milioane de conaționali.

3. Diaspora – parte esențială din reconstrucția României

România se confruntă cu o criză demografică gravă, cu un deficit de forță de muncă și o presiune uriașă pe sistemul economic și social. Întoarcerea românilor din diaspora nu este doar o opțiune sentimentală, ci o soluție strategică pentru:

• creșterea economică durabilă;
• revitalizarea comunităților locale depopulate;
• consolidarea capitalului uman și antreprenorial;
• reîntregirea familiilor și reconstrucția încrederii în stat.

Vreau ca românii din diaspora să simtă că România nu i-a uitat. Vreau ca ei să știe că ușa țării e deschisă, că sunt iubiți, respectați și așteptați. Voi fi președintele care nu face diferențe între românii de acasă și cei din afara granițelor. Voi fi președintele care transformă dorul în punte și distanța în apropiere.

România are nevoie de diaspora. România are nevoie de toți românii.

România care respectă viața – Președintele tuturor ființelor nevinovate

În calitate de medic veterinar și viitor Președinte al României, știu că valoarea unei națiuni se măsoară și prin felul în care își tratează animalele.

România trebuie să devină o țară civilizată, empatică, modernă, în care fiecare suflet – cuvântător sau necuvântător – să fie protejat și respectat.

✨ Inițiativa prezidențială: „România iubește animalele”

Un program național sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

Voi lansa un program prezidențial anual, intitulat „România iubește animalele”, dedicat protecției, educației și respectului față de necuvântătoare. Acesta va cuprinde:

✅ 1. Ziua Națională a Respectului față de Animale (1 octombrie)

Eveniment anual, cu activități educaționale în școli, adopții publice, marșuri ale iubitorilor de animale, campanii de sterilizare gratuită și finanțări pentru adăposturi.

✅ 2. Carta Prezidențială pentru Protecția Animalelor

Un document simbolic, elaborat în colaborare cu organizații veterinare, ONG-uri, etologi și juriști, care va sta la baza unei legislații moderne de protecție animală, pe care o voi susține în Parlament.

✅ 3. Consiliul Prezidențial pentru Protecția Animalelor

Un for consultativ care va analiza constant situația animalelor domestice și sălbatice în România, va propune măsuri și va monitoriza autoritățile locale în aplicarea legii.

✅ 4. Program național de educație empatică în școli

Voi susține introducerea unor ore de empatie față de animale în școli, ca parte din educația civică, pentru a crește o generație care înțelege că viața trebuie respectată, indiferent de specie.

✅ 5. Fond Prezidențial pentru Adopții și Adăposturi

Sub egida Președinției, va fi creat un fond special pentru sprijinirea ONG-urilor, adăposturilor legale, campaniilor de sterilizare și încurajarea adopției responsabile, în parteneriat cu sectorul privat.

🐕‍🦺 România fără cruzime, o țară care se respectă

Un stat în care animalele sunt chinuite, abandonate sau ignorate, este un stat care și-a pierdut compasiunea.
Voi fi un președinte care pune grija față de animale la temelia morală a României moderne.

Pentru că animalele nu au voce, dar au suflet. Iar noi avem datoria să le apărăm, să le tratăm cu blândețe și să le oferim locul lor în această lume.

Voi fi primul președinte veterinar al României.
Și voi folosi această onoare ca pe o misiune de a transforma țara noastră într-o Românie care respectă viața în toate formele ei.

Cine iubește animalele, iubește oamenii. Iar o țară care iubește animalele, iubește viitorul.

Ziua Națională a Respectului față de Animale

Instituită anual, pe 1 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României

Justificare și misiune

Respectul față de animale reflectă nivelul de civilizație, educație și umanitate al unei societăți. România are datoria morală și constituțională de a promova empatia, protecția și grija față de ființele necuvântătoare, fie ele domestice sau sălbatice.

1 octombrie va deveni, astfel, Ziua Națională a Respectului față de Animale – o zi dedicată sensibilizării opiniei publice, acțiunii civice și educației în spiritul protejării animalelor, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, în colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, organizații veterinare și ONG-uri de profil.

Obiectivele Zilei Naționale:

• Promovarea protecției animalelorca parte a identității unei Românii moderne și empatice;
• Stimularea adopțiilor responsabileși combaterea abandonului și maltratării;
• Campanii naționale de sterilizare și vaccinareîn parteneriat cu autoritățile locale;
• Educație empatică în școli, cu ateliere, vizite la adăposturi, lecții deschise;
• Promovarea profesiei de medic veterinarși susținerea cercetării în medicina veterinară;
• Recunoașterea publică a activiștilor, salvatorilor și organizațiilorcare luptă pentru binele animalelor.

Evenimente organizate anual:

📍 Marșul pentru Respect și Protecția Animalelor – organizat în marile orașe, cu participarea cetățenilor, elevilor, ONG-urilor, administrației publice;
📍 Gala „Inimi pentru Necuvântătoare” – sub patronaj prezidențial, pentru a onora persoane și organizații implicate în salvarea și protejarea animalelor;
📍 Adopții publice, târguri, concursuri, activități în aer liber, toate în spiritul respectului și grijii pentru viață;
📍 Ziua Porților Deschise în adăposturi și clinici veterinare, pentru informare și implicare directă a comunității.

Rolul Președintelui României

Prin patronajul prezidențial, această zi capătă valoare națională, prestigiu și legitimitate. Președintele va transmite în fiecare an un Mesaj către națiune, subliniind rolul protecției animalelor ca parte a identității morale a României și va încuraja toate instituțiile să participe activ.

România care iubește și protejează

O țară care respectă animalele este o țară în care compasiunea a devenit lege.
Ziua Națională a Respectului față de Animale va deveni o tradiție frumoasă, o lecție de omenie și un pas spre o Românie care protejează viața în toate formele ei.

Președintele care bate țara în lung și-n lat. Fără vacanțe. Doar muncă pentru români.

În cei cinci ani de mandat, voi merge cel puțin o dată în fiecare localitate din România. De la cel mai mare oraș până la cel mai mic sat, vreau să privesc oamenii în ochi, să le ascult problemele, să le înțeleg nevoile și să le ofer sprijin real.

Președintele nu trebuie să stea în turnul de fildeș de la Cotroceni. Președintele trebuie să stea cu țara. Să o simtă. Să o asculte. Să o apere.

Un mandat de președinte = 5 ani de prezență activă, 0 zile de concediu

Nu voi avea niciun concediu. Nu îmi voi permite luxul vacanțelor cât timp în țară sunt oameni care se luptă cu sărăcia, cu boala, cu nedreptatea.
Mandatul meu va fi 100% dedicat românilor. Zi de zi. Fără pauză.

România are nevoie de un președinte care nu doar vorbește despre popor, ci îl trăiește

Voi fi prezent, implicat și activ în fiecare colț al țării:

• în spitalele județene unde lipsesc medicamentele,
• în școlile fără căldură,
• în satele fără drumuri asfaltate,
• în comunitățile uitate de ani de zile.

Voi fi acolo. Nu cu camere de filmat, ci cu ochii deschiși, cu sufletul și cu soluții.

Președintele prezent, nu doar simbolic, ci uman și real

Voi fi președintele care știe cum miroase o sală de clasă într-o școală de munte. Care a mâncat în gospodăria unui bătrân uitat de lume. Care a mers pe jos prin noroaie, nu doar pe covoare roșii.

În cinci ani, voi parcurge România pas cu pas, localitate cu localitate, destin cu destin. Pentru că aceasta este România adevărată – cea pe care vreau să o cunosc, să o respect și să o reconstruim împreună.

Președintele care vrea să vindece România

Vin în fața românilor nu doar ca om politic, ci ca medic. Iar boala cea mai grea a acestei țări nu este economică sau instituțională.
Boala cea mai grea este dezbinarea. Este ura. Este lipsa de încredere între noi.

Ca Președinte al României, îmi propun să vindec această ruptură.
Să fim din nou frați, nu dușmani. Uniți, nu în tabere. O națiune, nu o adunare de interese.
Pentru că doar uniți putem trăi în pace. Doar uniți putem prospera. Doar uniți putem construi o Românie demnă, stabilă și puternică.

Vreau să pun capăt fricii. Vreau să pun capăt capului plecat.

În mandatul meu, România nu se va mai închina în fața nimănui.
Voi fi un președinte care îi va privi pe liderii lumii ca parteneri egali, nu ca stăpâni în fața cărora trebuie să ne plecăm.
România merită respect. Iar eu voi cere acel respect. Cu fruntea sus. Cu vocea clară. Cu demnitatea unui popor care a dăinuit prin veacuri.

Să fim mândri că suntem români. Să iubim România așa cum e: cu bune și cu grele.

Să nu ne mai rușinăm de țara noastră.
Să nu mai vorbim de ea doar cu critică, ci și cu recunoștință, cu speranță și cu dorința sinceră de a o vindeca.
Pentru că România este casa noastră. Iar eu, ca medic, ca român, ca viitor Președinte, îmi asum misiunea de a o face mai sănătoasă, mai curată, mai unită, mai dreaptă și mai vie.

România merită iubire. România merită adevăr. România merită demnitate. Iar eu voi lupta pentru fiecare dintre acestea. Până la capăt. Cu toată inima.

Sebastian Constantin Popescu
Viitorul Președinte al tuturor românilor

Acesta este programul meu de țară – un angajament pentru o Românie dreaptă, muncitoare și în continuă evoluție.

Pentru că România merită mai mult. Românii merită un președinte care le seamănă.

Prin acest program, îmi propun să construim împreună o Românie modernă, în care fiecare cetățean să trăiască cu demnitate și să aibă acces la șanse egale. Schimbarea este posibilă, iar prin unitate și determinare, vom reuși să punem bazele unei noi Românii.

În 2025, putem alege o Românie a viitorului. Votați pentru o țară nouă, pentru un viitor mai bun!

Sebastian Popescu – Președinte pentru toți românii!